Drum bun, Ded!
💭 Salutare, omule! Săptămâna #102
Îi spuneam Ded. Ded a fost un bunic foarte bun. A trăit până la 99 de ani și 1 lună, iar pentru mine nu e doar un exemplu perfect al longevității, dar și un excelent model în viață. Eu știu că am fost norocos în această viață, și să am așa bunic a fost probabil cel mai mare noroc.
Ded a fost frumos, drept, conștient de sine și de propria lui valoare. Era bun și înțelept, calm și priceput. Avea un puternic simț al dreptății și nu suporta, și nici nu accepta, nedreptatea. Am auzit de multe ori în copilărie spunându-i-se: „eh, cu mâna ta ți-ai făcut-o”, atunci când nu se supunea sau mergea până la capăt în căutarea dreptății, chiar dacă asta îi faulta o promovare sau îl antagoniza cu un șef sau altul (a fost inginer constructor, a construit poduri și fabrici prin fostul URSS). Dar pentru mine rămâne un model al importanței adevărului; poate a pierdut câte o promovare sau o relație, dar nu a pierdut niciodată sclipirea vie din ochi și sentimentul că a făcut ce trebuie. Iar acesta probabil că a fost și unul dintre factorii care l-au ținut sănătos în viață atâta timp.
A fost al 10-lea și cel mai mic dintre frați ai unor țărani ucraineni, de prin zona Odesei. A împlinit 18 ani la sfârșitul celui de-al doilea război mondial. A trecut prin foamete (îmi povestea cum își făceau un fel de pâinici din făină amestecată cu scoarță de copac, luni de zile când nu aveau ce mânca). A avut doi copii (mama și mătușa mea) și 3 nepoți, eu fiind cel mai mic dintre nepoți. Am învățat multe de la el, și multe lucruri pe care nu le puteam vorbi cu părinții, pentru că erau „rușinoase”, le-am dezbătut pe îndelete cu el, cu înțelepciune și răbdare.
Îi plăceau „șustele”. O exaspera pe bunica cu câte o glumă pe oră și, în afară de mine, era singurul care se prăpădea de râs la propriile glume.
Mă bucur că îi port o parte din gene, și se pare că fac des aceleași glume la care râd doar eu și Anastasia, cu Navani. Aproximativ 25% din genele mele provin de la el, așa că simt că, într-un fel, îl port pe Ded în mine.
Până în ultima clipă, Ded a fost un om sănătos. Iar de sănătate s-a apucat pe la 45 de ani, când a fost diagnosticat cu un ulcer, iar medicul de atunci i-a explicat cât de importante sunt pentru sănătate lucrurile mici pe care să le facem zilnic. De atunci și până în ultima zi, Ded făcea următoarele: se culca la ora fixă, se trezea la ora fixă, 8-9 ore de somn pe noapte; începea fiecare zi cu o gimnastică de 15 minute; mânca mult și bine dimineața, de obicei cașa (terci de ovăz) cu carne, brânză dulce de vaci, iaurt, pâine cu unt etc.; lua mesele precis, la ore fixe, și își construia programul zilei în jurul acestor ore; își făcea plimbarea de la prânz, fie cu un scop (plimba câinele, mergea la piață), sau cu scopul de a se plimba; își nota mereu chestii, un fel de jurnal, dar nu de gânduri, ci de lucruri de făcut, însemnări, detalii; își nota în fiecare zi tensiunea arterială, pe care o ținea sub control cu tratament cronic; până pe la 70+ a și fumat, câte 3-5 țigări pe zi, dar îmi spunea mereu că trebuie să se lase, și s-a și lăsat; la masa de prânz sau seara bea 50 g de vodcă, la finalul mesei; la 89 de ani, când a făcut un infarct și a fost stentat, Dr. Melnic i-a spus că ar fi bine să nu mai bea deloc, nu ajută la stent, și că i-a mai dat 1-2 ani de viață; dar au fost 10 ani în care bunicul a respectat aceeași rutină de sănătate. Citea mult, beletristică, autori ruși, până de curând, când a început să îl lase vederea. Juca șah pe iPad. Îi plăcea să joace cărți de joc, iar la ultima partidă, de acum 2 luni, m-a bătut măr: 4 la 1 pentru el.
Și de fiecare dată când ne întâlneam (cam la 2 săptămâni în ultimii ani), mă întreba, aplecându-se ușor spre mine și cu o sclipire complice în ochii lui mereu vii, câți bani câștig acum. Și mereu îi spuneam cifrele exacte, mereu îmbunătățite. Iar el auzea, se lăsa pe spate și zâmbea satisfăcut, aprobând ușor din cap: „o, maldaďeț!” îmi spunea, un fel de bravo.
A trăit o viață plină, cu bune și cu rele, și a trecut prin toate. Dar a rămas senin, conștient și sănătos, independent până în ultima clipă.
Vineri, la 13:00, se pregătea să meargă la masă. A intrat infirmiera în cameră (era cazat la cel mai bun centru de seniori de 2 ani, unde îi plăcea mult) și l-a întrebat dacă coboară la masă. A zis că vine imediat; era la masa lui, nota ceva în jurnal. Infirmiera a plecat și s-a întors în 10 minute, și l-a găsit în pat, plecat pe lumea cealaltă. A plecat rapid, cum își dorea și îmi povestea că vrea să se întâmple. În mai puțin de o oră am ajuns la el, doar că nu mai era el, era doar trupul lui, iar el sigur e undeva, dar nu aici.
Mi-am luat ca amintire un briceag de-al lui, sovietic, pe care îl țin minte de când aveam 5 ani și mă plimbam cu el prin pădurea de lângă casa de la țară, unde ne petreceam verile. Și pachetul lui de cărți de joc. Și, înainte să plec din camera lui, am observat din nou, cu admirație, ordinea perfectă din cameră, din dulap și din sertare: hainele curat aranjate, el curat și aranjat, bărbierit, sertarele perfect aranjate, la linie, și jurnalul cu tensiunile notate până în ultima zi. A plecat demn și împlinit, și mi-a lăsat atât de multe.
Ne-a povestit că vrea să fie incinerat, iar cenușa îngropată lângă mormântul soției lui, bunica, la Chișinău. Și așa vom face.
Drum bun, Ded.
📹 Avanpremieră:
Demența e un proces lent, influențat de factori de risc care pot fi gestionați sau chiar corectați. În acest episod explic, clar și aplicat, cum influențează genetica, rezerva cognitivă și stilul de viață acest declin și de ce nu se datorează totul vârstei înaintate.
Vorbim și despre cele mai importante soluții dovedite științific pentru a preveni demența și cum le putem adapta stilului nostru de viață, dacă începem să observăm semne timpurii. Un ghid esențial pentru oricine vrea să-și protejeze creierul pe termen lung.
Urmărește avanpremiera asta pentru că ești abonat la acest newsletter.👇🏼
📚 Ce mai citim:
Mai jos ai selecția de articole, publicate săptămâna aceasta pe doctormihail.ro si pe zori.ro. Vorbim despre cafea, osteoporoză, alimente pentru funcționarea tiroidei și alte subiecte interesante.
☕️ De ce te simți obosit chiar dacă bei cafea?
Dacă te simți obosit chiar și după cafea, problema nu este băutura, ci tipul de oboseală cu care te confrunți. Uneori este vorba despre acumulare fiziologică de adenozină, alteori despre suprastimulare nervoasă pe care cofeina o amplifică. Află din articol de ce apare acest crash.
☕️ Cafeaua de dimineață poate reduce riscul cardiovascular și de demență
Momentul în care bei cafeaua și cantitatea pot conta mai mult decât crezi pentru sănătatea inimii și a creierului. Află din articol ce spun studiile, cum te ajută cafeaua, unde se opresc beneficiile și când cafeaua începe să îți afecteze somnul și echilibrul metabolic.
📱 De ce nu este bine să privești un ecran în întuneric. Cum îți poate afecta vederea
Privitul telefonului în întuneric complet poate crește stresul ocular prin contrastul puternic și expunerea directă la lumină albastră, mai ales când pupilele sunt dilatate. Află din articol când devine expunerea problematică și ce ajustări simple îți pot proteja ochii pe termen lung.
🎥 Materiale noi:
Adevărul despre Manifestare | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu prof.dr. Lavinia Bârlogeanu
Manifestarea a devenit pentru mulți o soluție magică: gândești pozitiv, ceri Universului și realitatea ta se schimbă. Dar unde tragem linia între optimism sănătos și o fugă periculoasă de realitate?
În acest episod discutăm cu Prof. Univ. Dr. Lavinia Bârlogeanu despre teoria manifestării, despre cum funcționează mintea noastră, despre diferența dintre responsabilitate și iluzia controlului. Analizăm lucrurile cu rigoare științifică și vorbim despre gândire critică, liber arbitru, post‑adevăr și riscurile de a confunda dorința cu realitatea. Un dialog despre adevăr, maturizare psihică și pericolul promisiunilor care sună prea bine ca să fie reale.O zi din viața unui chirurg de inimi | cu Dr. Cătălin Trifan
În spatele fiecărei operații pe inimă se află curajul care înfruntă frica și o echipă care știe că fiecare minut contează. Pentru pacienți, bypass-ul nu este doar o intervenție chirurgicală, ci șansa de a trăi din nou normal.
În acest episod petrecem o zi cu Dr. Cătălin Trifan, medic specialist în chirurgie cardiovasculară. Aflăm cum decurge o astfel de operație pe cord deschis, ce este bypass-ul aorto-coronarian, cum funcționează aparatul de circulație extracorporală, ce riscuri există și cum arată recuperarea după o astfel de intervenție.
Mulțumesc că ai ajuns până aici. Pe curând.
Drum bun,domnule Ded! Mi-a facut placere sa citesc despre dvs. ,un real model de viata si pentru mine, chiar daca v-am cunoscut doar din aceste randuri ale nepotului.