💭 Salutare, omule! Săptămâna #132
Săptămâna asta ți-am promis trei lucruri pe Facebook: ce mănânc eu într-o zi obișnuită și cum țin deficitul fără să cântăresc nimic, lista alimentelor care chiar scad colesterolul, cu procentul fiecăruia, și răspunsul lui Sergiu Pașca la întrebarea despre copiii cu autism + cu cele două filmulețe din studiul lui.
1. Ce mănânc eu într-o zi obișnuită.
Îți spun de la început ce NU fac: nu cântăresc mâncarea, nu număr calorii la fiecare masă și nu sar peste mese. Am folosit o aplicație de numărat calorii la început, câteva săptămâni, ca să văd cât înseamnă de fapt o porție de-a mea și unde se ascundeau caloriile pe care nu le vedeam, am înțeles ce era de înțeles și după asta am închis-o. Ce am păstrat e o singură regulă și meniul de mai jos.
Dimineața, pe la 8:30, cu copiii la masă. Cașă cu ouă, sau doar ouă, sau cașă cu fructe. (Cașa este terciul de ovăz, fiert în 1/2 lapte și 1/2 apă). Orice ar fi, o sursă de proteine și una de fibre. Porția e mare, mă satur din ea și mă ține până după-amiază.
Prânzul, pe la 13-14. O salată mare, cu cât mai multe plante diferite: verdețuri, legume, leguminoase, semințe, ulei de măsline, plus o sursă de proteine, un piept de pui sau chiar un ou fiert (îmi place atât de mult salata asta cu 30 de plante încât am și făcut “salata doctor Mihail” la restaurantul local, sub studioul nostru, și o am disponibilă zilnic - o poți încerca la Gioia Herăstrău). Aici adun cea mai mare parte din cele treizeci de plante pe săptămână și din cele treizeci de grame de fibre pe zi.
Seara, pe la 19:30, acasă, cu familia. O farfurie normală: pește sau carne, o garnitură (cartofi copți, orez, ce e gătit în casă), încă o salată și niște fructe la desert sau chiar un desert.
Între ele: cafea, ceai, apă. Atât.
Cum țin deficitul fără să cântăresc nimic
Regula de bază: fără gustări. La foarte mulți oameni, gustările trec de un sfert din caloriile zilei și sunt exact caloriile pe care creierul nu le înregistrează ca mâncare. Când știi că următorul lucru pe care îl bagi în gură e la prânz, creierul închide subiectul și nu te mai gândești la biscuiți. Cel puțin așa face al meu.
Și clauza pe care o repet mereu: ce a mers la mine poate arăta complet altfel la tine, pentru că diferă genele, programul, ce se gătește în casa ta, ce ai învățat despre mâncare, cu cine și unde ieși, ce prieteni ai, etc. Dacă ai multe kilograme în plus sau o boală metabolică, atunci e bine să îți faci acest plan cu un medic, inclusiv discuția despre medicamentele moderne de slăbit, care își au locul lor și nu sunt o formă de eșec.
2. Alimentele care chiar scad colesterolul
Ți-am promis lista asta acum două săptămâni și am tot amânat-o, așa că iat-o. Cifrele sunt scăderi ale LDL-ului, colesterolul „rău”, măsurate în studii, la dozele de mai jos, ținute zilnic cel puțin câteva săptămâni.
Fibra din ovăz (tărâțe, fulgi integrali, orz), circa 3 g de beta-glucan pe zi, adică un bol mare de terci: scade LDL cu 5-8%
Psyllium, 10 g pe zi, împărțite la mese: până la 10%
Steroli și stanoli vegetali (iaurturi sau margarine fortificate), 2 g pe zi: 7-12%
Nuci și migdale, 30-35 g, o mână: 4-9%
Proteina din soia (tofu, tempeh, lapte de soia), 25-50 g de proteină: 3-4%
Toate împreună, dieta portofoliu: până la 29% în studiu, 13-17% în viața reală
Procentele nu se adună aritmetic. Când toate cinci grupele se pun la un loc, în studiul din JAMA din 2003, oamenii au scăzut LDL-ul cu până la 29%, cât lovastatina de 20 mg. În viața reală, cu aderență imperfectă, ajungi la o scădere de 13-17%, iar un sfert dintre cei foarte consecvenți trec de 20%. Pentru mulți oameni, asta e diferența dintre o analiză roșie și una normală. Dar nu înlocuiește tratamentul, când medicul ți l-a recomandat. Am vorbit pe larg despre asta aici: video.
3. Răspunsul lui Sergiu Pașca și cele două filmulețe cu șoricei cu țesut cerebral neuronal uman
Joi ți-am povestit despre studiul din Nature al lui Sergiu Pașca, cel cu scoarța cerebrală umană crescută în șoareci, și ți-am promis două lucruri.
Întâi hai să vedem filmulețele. Sunt fișierele suplimentare publicate de Nature odată cu articolul, libere pentru oricine:
Video 1 (55 de secunde): activitatea neuronilor umani din grefă, o „furtună” de calciu care se propagă prin țesutul viu, filmată în timp real: https://media.springernature.com/original/springer-static/esm/art%3A10.1038%2Fs41586-026-11032-2/MediaObjects/41586_2026_11032_MOESM5_ESM.mp4
Video 2 (15 secunde): un șoarece normal și unul cu scoarța umană, unul lângă altul. Uită-te înainte să citești legenda și încearcă să ghicești care e normal și care e modificat: https://media.springernature.com/original/springer-static/esm/art%3A10.1038%2Fs41586-026-11032-2/MediaObjects/41586_2026_11032_MOESM6_ESM.mp4
Articolul complet, în Nature: https://www.nature.com/articles/s41586-026-11032-2
Și acum răspunsul lui la întrebarea mea: „ce speranță realistă poate da unei familii care are acasă un copil cu autism sau cu epilepsie”.
Nu mi-a dat o dată anume a viitoarelor tratamente, ci trei lucruri, pe care le-am înțeles cu adevărat abia citind studiul de acum.
O regulă din istoria medicinei. Leucemia la copii era, în anii '60, mortală în nouă cazuri din zece. Azi se vindecă în nouă din zece și asta nu pentru că am devenit deodată mai deștepți, ci pentru că sângele se poate lua cu o seringă, se poate duce în laborator și se poate studia, și asta s-a făcut în acești ani; cu efort, am înțeles cum să tratăm acest set de boli. Există, spunea el, o corelație aproape brutală între cât de accesibil e un organ și câte tratamente avem pentru el. Creierul a fost, până acum, cel mai inaccesibil dintre toate, iar studiul de săptămâna asta este exact pasul prin care creierul uman în dezvoltare devine, pentru prima dată, accesibil așa cum e sângele: îl poți crește, îl poți conecta la un organism viu și poți vedea cum funcționează boala pe care o studiezi și ce face un medicament nu doar într-o celulă, ci într-un comportament complex.
O dovadă că drumul funcționează și nu doar promisiunea lui. Sindromul Timothy e o boală genetică rară care afectează inima și creierul, cu autism și epilepsie, cauzată de o singură genă, un canal de calciu din neuroni care nu merge cum trebuie. Pașca a început cu celule de piele de la acei copii, acum vreo cincisprezece ani, și a ajuns prin proceduri asemănătoare cu cea din studiul publicat la un candidat de tratament: o bucățică de ARN care convinge neuronul să citească o altă porțiune, sănătoasă, a aceleiași gene, tratament care se injectează în lichidul care scaldă creierul; acum se pregătește de studii pe pacienți. De la o boală despre care nimeni nu știa cum arată la nivel de celulă și ce o cauzează, la un candidat de tratament (adică, cel mai probabil, un tratament aprobat în câțiva ani). Iar epilepsia și autismul, spunea el, împart multe dintre aceleași gene, deci ce se învață la una se duce și la cealaltă.
Prezent și viitor: autismul nu e o boală, ci sute de boli cu aceeași față, iar azi doar cam unul din cinci copii testați primește un diagnostic genetic clar. Speranța lui, așa cum a formulat-o, e ca în zece ani să nu mai definim bolile creierului doar după comportament, ci după mecanismul molecular, cum facem acum în oncologie, o „psihiatrie moleculară”. Tratamentele vor veni întâi pentru formele cu cauză cunoscută, ca Timothy, și abia apoi pentru restul.
Ce înseamnă asta practic, pentru o familie: dacă aveți acasă un copil cu autism sau cu epilepsie și nu s-a făcut niciodată o testare genetică, e primul lucru de cerut medicului. Copiii cu diagnostic genetic sunt cei pentru care vin primele tratamente, iar fără test nu ai cum să știi dacă ești printre ei.
Momentele din podcast, dacă vrei să le auzi în cuvintele lui: sindromul Timothy și tratamentul, de la minutul 25, și epilepsia și assembloizii, de la 1:10.
Un lucru în comun: slăbitul, colesterolul și creierul unui copil, în toate trei, ce te ajută nu e scurtătura, ci accesul la ce se întâmplă de fapt înăuntru și răbdarea de a lucra cu asta zi de zi.
Mihail
Dacă recomanzi newsletter-ul prin butonul de share, de mai jos, la 3, 6 sau 10 prieteni abonați primești câte un protocol scris de mine - Protocolul dimineții perfecte, Protocolul pentru somn mai bun și Protocolul antistres. Direct în inboxul tău 📥
🎫 Bun Bine | Energie pentru o viață bună
Pe 11 octombrie, la POINT Hub, ne vedem la brunch-ul Bun Bine | Energie pentru o viață bună, o ediție despre cum să performezi fără să te epuizezi.
Vei învăța cum să te concentrezi mai bine, cum să-ți organizezi munca și efortul și când să te oprești, ca să nu ajungi la finalul zilei fără energie pentru lucrurile și oamenii care contează cu adevărat.
Alături de Prof. Mircea Miclea, vom vorbi despre energie mintală, concentrare, disciplină și recuperare și vom pune sub lupa științei metode populare de productivitate. Iar împreună cu Horia-Roman Patapievici, vom merge la întrebarea esențială: ce merită, de fapt, timpul și energia noastră?
Două conferințe, invitați de colecție, un brunch delicios, cafea bună, conversații și o zi de duminică în care ieșim puțin din ritmul obișnuit.
Pentru că nu putem să le facem pe toate, dar e important să avem energie pentru munca pe care vrem să o facem bine, pentru oamenii pe care îi iubim și pentru viața pe care vrem să o trăim.
🎟️ Biletele sunt disponibile pe bunbine.ro
📍 POINT Hub (General Eremia Grigorescu 10), București
🕛 11 octombrie 2026
Abia aștept să ne vedem!
📹 Premieră:
Nu credeam că un loc atât de gol mă poate face să mă simt atât de viu.
Am ajuns în Groenlanda, la capătul Pământului, unde în jur ai mai multă gheață decât oameni, iar natura te face să te simți foarte mic. Dar liniștea de aici te ține incredibil de prezent.
În vlogul acesta te iau cu mine prin Ilulissat, pe râul de gheață și printre fiorduri, zburăm cu elicopterul deasupra ghețarului, mergem cu barca pe marea înghețată și ne plimbăm cu sania trasă de câini. Îți povestesc un pic și despre istoria Groenlandei și importanța ei strategică, dar și de ce e atât de dorită de președintele american. Iar la final, te las cu aurora boreală și multe imagini spectaculoase, care nu pot fi descrise în cuvinte. Cred că a fost cea mai tare destinație unde am călătorit până acum.
🎗️ Members Only pe Youtube:
Pe canalul de YouTube - DoctorMihail am lansat zona Members Only, un spațiu dedicat celor care doresc să susțină proiectul printr-o subscriție lunară și să aibă acces la conținut special și exclusiv.
Poți urmări în avans podcastul despre uleiul de măsline, cu Geo Dobre. Vorbim despre uleiurile de măsline premium vs cele pe care le găsești în supermarket și ce trebuie să urmărești atunci când vrei să alegi un ulei de măsline cu beneficii superioare.
Deci, dacă vrei să susții acest proiect și să ai acces la mai multă informație valoroasă, explicată simplu și aplicabilă, dă un “JOIN” și alătură-te comunității Members Only.
📚 Ce mai citim:
Mai jos ai selecția de articole, publicate săptămâna aceasta pe doctormihail.ro și pe zori.ro. Vorbim despre cafea, cum să previi bolile renale, cum te afectează dacă stai noaptea pe telefon și alte subiecte interesante.
☕️ Bei cafea pe stomacul gol? Ce se întâmplă în corpul tău
Pentru mulți dintre noi, dimineața începe cu același gest aproape automat: deschizi ochii și primul lucru la care te gândești este cafeaua. De aceea, mulți oameni ajung să transforme cafeaua în micul dejun. Cafeaua poate face parte dintr-o dimineață bună, dar nu ar trebui să fie singura sursă de energie. Îți explic de ce, în articol.
🧁 Cum îți afectează zahărul energia pe parcursul zilei
Zahărul îți dă acel boost de energie rapidă pentru o perioadă scurtă, iar după una-două ore apare o nouă stare de oboseală. Iar uneori vine la pachet cu o nouă poftă de dulce, lipsă de răbdare sau senzația că ai nevoie de încă o cafea ca să continui ziua. Îți explic ce se întâmplă cu energia ta când mănânci mult dulce, în articol.
🥬 Magneziul: aliatul tău pentru energie?
Magneziul este unul dintre cele mai importante minerale din organism, dar și unul dintre cele mai frecvent deficitare. Este implicat în sute de procese biologice și de multe ori, oboseala, iritabilitatea sau crampele musculare pot avea legătură cu un aport scăzut de magneziu. Află din articol care sunt alimentele bogate în magneziu și cum să recunoști carențele.
🎥 Materiale noi:
Cum devii cel mai bun în chirurgie | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Prof. dr. Vlad Brașoveanu
Am avut onoarea și bucuria să discut cu profesorul meu de rezidențiat și unul din mentorii mei, prof. dr. Vlad Brașoveanu, unul dintre medicii care au contribuit la dezvoltarea transplantului hepatic în România. Am vorbit despre drumul său de la Bălănești, un mic sat din Republica Moldova, la facultatea de medicină din Chișinău și venirea în România, primele zile la Institutul Clinic Fundeni, întâlnirea cu prof. Irinel Popescu și construirea unei școli românești de chirurgie și transplant hepatic.
Este o conversație cu multă emoție despre sacrificiu și performanță, prețul succesului și responsabilitatea de a da mai departe ceea ce ai primit de la cei de dinaintea ta.Ce ANALIZE trebuie să faci periodic | Ghid complet
Analizele făcute periodic îți arată ce se întâmplă în organism chiar și atunci când te simți perfect sănătos.
În acest ghid am selectat esențialul dintr-o mulțime de informații, ca să ai o imagine clară despre analizele și investigațiile pe care este bine să le faci periodic: hemograma, profilul lipidic, glicemia, transaminazele, analizele pentru rinichi și tiroidă, PSA, dar și screeningul ecografic și colonoscopia. Vei înțelege ce îți arată fiecare, când sunt recomandate și de ce e importantă prevenția.
🤳🏻 Cel mai vizualizat material al săptămânii:
Acest reel despre Time-Out a fost cel mai accesat material de săptămâna asta:
Pe curând!
PS: Ai încercat cafeaua ZORI? Ar fi mers perfect în dimineața asta. 👇🏼 www.zori.ro
PPS: Save the date - 11 octombrie - următorul BunBine care se anunță a fi fenomenal!
