Ce au în comun avioanele și ficatul

Nov 14, 2026

💭 Salutare, omule! Săptămâna #140

Săptămâna asta am tot văzut niște asemănări între ce se întâmplă în lume și ce pățim noi, în corpul nostru. Joi s-a stricat ceva la Microsoft și mai bine de o zi Outlook și Teams au mers greu în zeci de țări. Vineri, în America, au căzut comunicațiile centrelor de control al traficului aerian și, timp de peste 4 ore, aproape toate avioanele care trebuiau să decoleze au rămas la sol. Câteva routere dintr-un sistem foarte vechi, care, cum spune ministrul american al Transporturilor, s-au supraîncărcat și au început să transmită date greșite, au provocat peste 5.000 de zboruri anulate și aproape 10.000 de zboruri întârziate și au stricat planurile a sute de mii de oameni.

Cu corpul e cam la fel: când se strică un singur lucru, suferă tot restul, și de multe ori ajungi internat pentru ceva care a pornit dintr-un singur loc. Un ficat care nu mai face față trage după el rinichii, deși ei nu au nimic, iar o infecție pornită dintr-un colț al corpului poate ajunge până la inimă.

Pentru mine asta înseamnă că trebuie să ne uităm în 2 direcții. Prima e lumea, pe care cred că e bine s-o vedem ca pe un organism întreg, unde o singură verigă slabă ajunge să ne afecteze pe toți. A doua e corpul nostru, unde merită să ne întrebăm ce facem greșit, pentru că și o problemă la un singur organ poate să tragă după ea restul corpului. La fel cum câteva routere vechi pun în alertă o țară întreagă, un obicei mic, cum e mâncatul pe fugă și fără nicio ordine, poate să-ți dea peste cap tot corpul și să te bage în spital.

Așa că, dacă ai 10 minute azi, citește mai departe. Începem chiar cu ce mănânci, adică cu eticheta de la uleiul de măsline.

Dacă recomanzi newsletter-ul prin butonul de share de mai jos la 3, 6 sau 10 prieteni care se abonează, primești câte un protocol scris de mine: Protocolul dimineții perfecte, Protocolul pentru somn mai bun și Protocolul antistres. Direct în inboxul tău 📥

Refer a friend

📹 Premieră:

Te-ai întrebat vreodată cum se face uleiul de măsline și de ce unele uleiuri sunt atât de apreciate?
În acest episod mergem în Creta, să descoperim întregul proces, de la culesul măslinelor până la obținerea uleiului. Îți arăt cum sunt zdrobite măslinele, cum se separă și se filtrează uleiul și de ce fiecare etapă contează pentru calitatea produsului final.
Îl cunoaștem pe Eftychis Androulakis, fondatorul Pamako, un om pasionat de ulei, care mi-a arătat câtă muncă și atenție se ascund într-o singură sticlă. Vorbim și despre polifenoli, ce spun studiile despre beneficiile lor pentru sănătate și cum poți consuma uleiul de măsline pentru calitățile lui extraordinare.

🫒 Cum citești eticheta de la ulei și de la măsline

Ți-am promis pe Facebook că îți arăt cum citești eticheta, iar asta se leagă bine de episodul din Creta de mai sus.

La ulei te uiți prima dată la categorie, pentru că în Uniunea Europeană sunt doar câteva denumiri permise și fiecare înseamnă altceva:

ulei de măsline extravirgin, obținut direct din măsline, doar mecanic, cu aciditate de cel mult 0,8% și fără defecte de gust. Pe sticlă e obligatoriu să scrie „ulei de măsline de categorie superioară obținut direct din măsline și numai prin procedee mecanice”;
ulei de măsline virgin, tot mecanic, dar cu aciditate de până la 2% și cu mici defecte de gust acceptate, iar pe sticlă scrie „ulei de măsline obținut direct din măsline și numai prin procedee mecanice”;
„ulei de măsline” simplu, care e de fapt un amestec de ulei rafinat cu, de obicei, puțin ulei virgin și pe care îl recunoști după denumirea completă „ulei de măsline compus din uleiuri de măsline rafinate și din uleiuri de măsline virgine” (rafinarea scoate cea mai mare parte din polifenoli);
ulei din turte de măsline, făcut din ce rămâne după presare, cu solvenți și rafinare, unde de polifenoli nu mai e cazul să vorbim.

Apoi te uiți de unde vine. La extravirgin și la virgin originea e obligatorie, iar dacă scrie „amestec de uleiuri de măsline originare din Uniunea Europeană și din afara Uniunii Europene” înseamnă că măslinele vin de peste tot și n-ai cum să știi de unde exact. Eu prefer o țară, ideal o regiune, iar DOP sau IGP pe etichetă îți spune că uleiul vine dintr-o zonă anume și e verificat.

„Prima presare la rece” sau „extracție la rece” are voie să scrie doar la extravirgin și la virgin, dacă uleiul a fost obținut sub 27 de grade. Sună frumos, doar că aproape orice extravirgin bun respectă oricum asta, așa că n-aș plăti în plus doar pentru cuvintele astea.

Data recoltei, dacă o găsești, îți spune mai mult decât data de expirare. Polifenolii scad cu timpul, deci un ulei din recolta de anul ăsta e mai bun decât unul vechi de 2 ani, chiar dacă amândouă sunt „în termen”. Sticla închisă la culoare sau cutia de tablă îl apără de lumină, iar acasă îl ții departe de aragaz.

Mențiunea de sănătate despre polifenoli apare rar, dar dacă o vezi e un semn bun. Fraza „Polifenolii din uleiul de măsline contribuie la protejarea lipidelor din sânge împotriva stresului oxidativ” are voie s-o pună doar uleiul care are cel puțin 5 mg de hidroxitirozol și derivați la 20 g de ulei, adică la cam o lingură și jumătate, cât trebuie consumat zilnic ca să ai efectul.

La măslinele negre din borcan sau din conservă caută pe etichetă E579 (gluconat feros) sau E585 (lactat feros). Dacă le găsești, înseamnă că măslinele au fost culese verzi, înnegrite prin oxidare, iar fierul le-a fixat culoarea. Nu e nimic periculos în asta, doar că nu sunt măsline coapte pe pom. Cele coapte natural au o culoare neuniformă, de la mov la maro, unele sunt zbârcite și n-au aditivii ăștia. Și mai uită-te la sare, la 100 g, pentru că măslinele sunt printre cele mai sărate lucruri din frigider, așa că dacă ai tensiunea mare te oprești la câteva bucăți (și le clătești înainte).

Surse:

Regulamentul delegat (UE) 2022/2104, standardele de comercializare pentru uleiul de măsline: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg_del/2022/2104/oj
Regulamentul (UE) nr. 432/2012, afirmațiile de sănătate permise: https://eur-lex.europa.eu/eli/reg/2012/432/oj
Opinia EFSA despre polifenolii din măsline, EFSA Journal, 2011: https://doi.org/10.2903/j.efsa.2011.2033

🎗️ Members Only pe YouTube:

Pe canalul de YouTube DoctorMihail am lansat zona Members Only, un spațiu dedicat celor care doresc să susțină proiectul printr-o subscriție lunară și să aibă acces la conținut special și exclusiv.

Poți urmări în avans podcastul despre epilepsie cu Dr. Bogdan Florea, medic primar neurolog și fondatorul Rețelei de Telemedicină în Epilepsie. Vorbim despre cum recunoaști epilepsia, de ce apare și cum se pune diagnosticul. Afli ce trebuie să faci atunci când cineva are o criză, ce greșeli să eviți și când trebuie să suni la 112.

Deci, dacă vrei să susții acest proiect și să ai acces la mai multă informație valoroasă, explicată simplu și aplicabilă, dă un „JOIN” și alătură-te comunității Members Only.

📚 Ce mai citim:

Mai jos ai selecția de articole publicate săptămâna aceasta pe doctormihail.ro și pe zori.ro. Vorbim despre bicarbonatul pentru arsuri, despre ruptura de menisc și despre motivele pentru care unora le e frig tot timpul.

🧂 Bicarbonat pentru arsuri în capul pieptului: ce face de fapt și ce riscuri are

Am făcut de curând un reel despre bicarbonatul de sodiu pentru arsuri, iar subiectul a interesat foarte mulți oameni, pentru că bicarbonatul se găsește în aproape orice bucătărie. Mie mi se pare că merită o discuție mai lungă, cu studiile pe masă, pentru că lingurița aia de bicarbonat chiar stinge arsura, doar că are și o parte despre care se vorbește mai puțin. Îți explic tot, în articol.

🦵 Ruptura de menisc înseamnă operație? Ce arată studiile pentru genunchiul trecut de 45 de ani

Mulți oameni trecuți de 45 de ani, care au dureri articulare, își fac un RMN la genunchi și găsesc în rezultatul RMN-ului cuvântul ruptură. Sună grav și primul gând e să te programezi la operație, dar hai să vedem ce spun studiile. Explic totul, în articol.

🥶 De ce îți e mereu frig? Ce e normal și ce merită verificat la medic

Reelul despre sensibilitatea la frig a circulat mult, iar acum, în noiembrie, când începe cearta pe termostat, am zis că merită să pun la un loc ce arată studiile. De multe ori punem totul pe seama lui „așa ești tu, friguroasă”, deși uneori cauza se vede într-o analiză de sânge. Îți explic tot, în articol.

🎥 Materiale noi:

Durerea de burtă pe care nu trebuie s-o ignori | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Bogdan Barta
Ai pietre la fiere, dar nu te doare nimic? Cum recunoști semnele unei probleme digestive care nu ar trebui ignorate?
În acest episod discutăm cu Dr. Bogdan Barta, medic primar chirurgie generală și șeful Secției de Chirurgie Generală din cadrul Spitalului Euroclinic Regina Maria, despre problemele colecistului, de ce apar pietrele la fiere, când este necesară operația și cum se schimbă viața după îndepărtarea colecistului. Discutăm și despre cancerul colorectal: primele semne, când este recomandată colonoscopia și ce presupune tratamentul chirurgical robotic în astfel de intervenții.
Cum ne schimbă AI viața | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu prof. Manfred Spitzer
În acest episod discutăm cu prof. Manfred Spitzer, psihiatru, expert în neuroștiințe, profesor la Universitatea din Ulm și autorul unor cărți devenite bestselleruri internaționale, despre impactul inteligenței artificiale asupra felului în care învățăm, luăm decizii și ne dezvoltăm capacitățile cognitive.
Vorbim despre efectele asupra creierului, educația copiilor și motivul pentru care, în era inteligenței artificiale, cunoașterea și gândirea critică devin mai importante ca oricând.

📚 Cărțile profesorului Manfred Spitzer, „Inteligența artificială” și „Demența digitală”, le găsești publicate în limba română la Editura Humanitas.